يوم 4 فبراير 2017, s-a desfasurat la Paris intalnirea de lucru intre secretarul general al clubului Alumnus, Adeline Popescu والممثلة Morena Campani في ضوء الشراكة المتعلقة بإحضار عرض مخصص لـ OVIDIU إلى البلاد في 2000 de ani de la moarte.
مواليد في سولمو (azi Sulmona), provincia Aquila – 140 km de Roma, في البيانات دي 20 مسيرة 43 i.Hr, بوبليوس Ovidius Naso توفي في السهول الرومانية في العام 17 sau 18 in orasul Tomis (azi Constanta) . Tatăl său aparținea nobilimii și-l destinase funcțiilor publice. După un scurt studiu al retoricei, Ovidiu se dedică totuși carierei artistice. بعد الانتهاء من دراسته في أثينا، عاد إلى روما ودخل الدائرة الأدبية بقيادة ميسالا كورفينوس، ليعيش حياة مترفة خالية من الهموم وسط مناهضة التبعية الرومانية.. تحظى أعماله بشعبية لدى المجتمع الراقي ومن بين رعاته الإمبراطور أوغسطس نفسه. بعد وفاة هوراشيو (8 î.Hr.), devine cel mai cunoscut și apreciat poet din Roma. In toamna anului 8 .Hr, în timp ce poetul se afla pe insula Elba, بشكل غير متوقع, fără o hotărâre prealabilă a Senatului, Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Marii Negre. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară („relegatio”) ولم يتضمن الشرط aquae et ignis interdictio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost„carmen et error”, قصيدة وخطأ. القصيدة المسيئة محتملة جدا Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu principiile morale stricte ale împăratului, deși această operă fusese publicată cu câțiva ani mai înainte. في Tristia, يشير أوفيد أيضًا إلى حقيقة ذلك „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”. Cercetătorii sunt de părere că Ovidiu ar fi fost martorul scandaloaselor aventuri amoroase ale Juliei, ابنة أغسطس. قام Ovidiu بمحاولات عديدة, prin scrisori trimise la Roma, să obțină grația lui Augustus. Toate au rămas lipsite de succes, chiar după moartea lui Augustus, urmașul său, Tiberius, nu l-a rechemat la Roma.
