Conferința internațională Romanian-Moroccan Forms of Manifestation in the European Space

Conferința internațională Romanian-Moroccan Forms of Manifestation in the European Space, organizată de Institutul de Științe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române între 9 și 10 aprilie, a reunit atât reprezentanți ai Ambasadelor Regatului Maroc și României, cât și reprezentanți ai mediului academic la cel mai înalt nivel, respectiv cercetători români și profesori străini. Evenimentul a avut ca scop celebrarea a cinci decenii de relații diplomatice între țara noastră și Maroc, pe parcursul celor două zile de conferință sustinându-se mai multe dezbateri si prelegeri pe teme diverse, care reflectau parteneriatul dintre cele două state.

Prima zi de conferință a avut o tematică istorică și antropologică, abordându-se subiecte precum dezvoltarea identitară în cele două spații, amprenta moștenirii franceze asupra celor două culturi, locul pe care îl ocupă religia islamică în manifestările de tip terorist și implicațiile acestora pentru comunitatea internațională. A doua zi a avut, în schimb, o tematică politică și a înglobat perspective din sfera relațiilor internaționale în ceea ce privește cooperarea dintre România, ca țară membră a Uniunii Europene și statul african.

Sesiunea de dezbateri a fost deschisă în dimineața zilei de joi de Excelențele Sale, doamna Simona-Corlan Ioan, ambasadorul României în Regatul Maroc, intervenția dumneaei fiind urmată de cea a doamnei Faouz El Achchabi, ambasador al Regatului Maroc în România. În scurta sa prelegere, ES. Doamna Simona-Corlan Ioan a amintit legătura stabilită între cele două state în anii 1960 prin intermediul profesorilor care plecau în Maroc pentru a preda și care au lăsat, prin profesionalismul și dedicarea lor, o impresie deosebită studenților marocani și comunității academice de acolo.

În continuare, a vorbit despre legătura francofonă care ne unește cu Marocul și despre dezvoltarea unor relații oficiale, de tip diplomatic, comercial și cultural, care deși au cunoscut o perioadă de răcire după căderea regimului comunist, au revenit la profunzimea care le caracterizase până atunci. În prezent, centrele universitare românești găzduiesc aproape 1500 de studenți marocani și sunt locul în care s-au născut acorduri de cercetare și studiu avansat, în cadrul unor programe comune de masterat în orașe precum Timișoara și Sibiu.

E.S. Doamna Faouz El Achchabi a continuat în spiritul antevorbitoarei sale și s-a concentrat pe relația dintre cele două state în prezent, care se fundamentează pe sentimente de prietenie, reciprocitate și solidaritate. Aceasta a dorit să sublinieze importanța parteneriatului privilegiat dintre România și Maroc, cel din urmă fiind al doilea pilon ca importanță din Africa, în ceea ce privește volumul schimburilor comerciale, care a crescut substanțial între 2005 și 2013. Mai mult, ES a menționat participarea Marocului alături de România în misiunile de menținere a păcii din comunitatea internațională, cu precădere în zona Mării Mediterane și sprijinul reciproc de care se bucură inițiativele și candidaturile în conclucrarea care are loc în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU. În încheiere, ES a dorit să împărtășească cu audiența dorința sa ca relațiile dintre cele două state să devină și mai puternice în baza dialogului din cadrul conferințelor și dezbaterilor.

Temele abordate au fost diverse, de la influenţa artistică a spaţiului marocan asupra artei româneşti la problema feminismului, integrat în spaţiul cultural – iar recomandarea pentru o privire în cadru relaxat asupra acestui subiect este să urmăriţi filmul lui Radu MIhăileanu “La source des femmes”. În ceea ce priveşte aria politicului, una dintre direcţiile pe care s-a axat discuţia a fost istoria relaţiilor diplomatice dintre România şi Maroc, cu implicaţiilor lor economice – exportul dominat de industria grea şi importurile din Maroc, de cea alimentară – şi importantele schimburi de experienţă dintre cele două state. Interesant este faptul că se încearcă implementarea unui proiect de colaborare la nivel turistic. Tema diplomaţiei a fost abordată şi la nivel european, pornind de la ideea că există multiple raţiuni pentru care spaţiul nord-african trebuie integrat în strategiile de dezvoltare ale Uniunii Europene. Au fost identificate principalele probleme în acest sens şi au fost înaintate soluţii, precum o mai mare importanţă acordată relaţiilor de tip public diplomacy, o integrare mai eficientă a studenţilor din statele nord-africane în sistemul Erasmus, iniţiative legislative care să încurajeze mobilitatea şi descurajearea discursului de tip populist care se îndreaptă împotriva comunităţilor de imigranţi.

Iniţiativa de a organiza o astfel de conferinţă este deosebită – ajută la identificarea şi particularizarea unui stat – Marocul – pe harta relaţiilor internaţionale, în raport cu Uniunea Europeană şi cu România. Am apreciat mai ales diversitatea perspectivelor din care a fost privită tema, iar modul de abordare din perspectiva „experienţelor şi experimentelor culturale” a adăugat perspectiva personală a invitaţilor.

Laura Burtan

Alexandra Loy