La un an de la dispariția unuia dintre cele mai importante nume ale artei contemporane – pictoriţa şi graficiana Alma Redlinger, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România, Comisia National a României pentru UNESCO (CNR ЮНЕСКО) și Federația Europeană a Asociațiilor, Центры и клубы ЮНЕСКО (FEACCU) a organizat în Sala Mare a Institutului Cultural Român, во время 15-28 Март 2018, expoziția de pictură „Dăruire”.
La vernisajul expoziției ce a avut loc Четверг, 15 Март 2018 au fost susținute alocuțiuni de către curatorul expoziției și vicepreședintele Clubului Alimnus pentru UNESCO – доктор. Михаэла Варга, custodele colecției fondului Alma Redlinger – lector dr. архитектор. Ștefan Simion, Президент Европейской федерации ассоциаций, Центры и клубы ЮНЕСКО (FEACCU) și al Clubului Alumnus pentru UNESCO – dr.Daniela Popescu, vicepreşedintele Institutului Cultural Român – Béla Dan Krizbai, precum și nepotul artistei.
La eveniment au participat artiști și reprezentanți din lumea artei, cadre universitare, colectionari precum si reprezentanți ai comunitatilor elene si evreiesti din București.
Alma Redlinger s-a născut pe 8 Март 1924, Бухарест. S-a format la celebra şcoală de pictură pe care Max Herman Maxy a organizat-o în timpul celui de-al doilea război mondial pentru etnicii evrei cărora li se interzisese accesul la învăţământul de stat. În ciuda traumei severe pe care tânăra adolescentă a suferit-o în perioada excluziunii, aceasta nu a avut efecte asupra mesajului ei artistic. O stare de bine pare că animă mai toate personajele din creaţiile Almei Redlinger, Забота, tinere şi pline de viaţă, sunt surprinse în acte creatoare (Saxofonist, 2011), culturale sau cotidiene. Naturile statice cuprind numeroase aluzii culturale – tot atâtea mărturii ale valorilor artistice în care credea artista (Omagiu lui Maxy, Album Petraşcu). Tehnica este desăvârşită – expresivitate, punere în pagină, ca şi plăcerea şi ştiinţa de a reda materialele cele mai obişnuite – între care sticla, pentru a cărei transparenţe şi străluciri, pictoriţa pare să aibă o fascinaţie aparte (Colţ de atelier cu pensule şi Fluieraşul). Ceea ce i s-a transmis de la maestrul său este un anumit spirit al avangardei, care şi acesta s-a accentuat cu trecerea anilor, un spirit al avangardei neostentativ, dar cu atât mai profund. Operele ei au intrat în patrimoniul multor muzee, între care Muzeul Naţional de Artă al României, şi în colecţii private din ţară şi străinătate: Франция, Италия, Германия, Израиль, ВАШ, Япония, Голландия, Anglia ş. a. - доктор. Михаэла Варга, curator.
Alma Redlinger a fost membră al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1951 şi a Academia Italia delle Arti e delle Lavoro, din 1980.De-a lungul prodigioasei sale cariere, artista a deschis zeci de expoziţii personale în România şi peste graniţe, multe dintre ele chiar în ultimii ani, a participat la prestigoase saloane naţionale şi internaţionale și a primit numeroase premii: Premiul Ministerului Artelor în 1946, Premiul III la Festivalul Mondial al Tineretului în 1953, Medalia de Aur a Academiei Italia delle Arti e delle Lavoro în 1985, Premiul „Marcel Iancu” pentru arte plastice 2003-2004, acordat de Federaţia Comunităţii Evreieşti din România.
В 2004 i s-a decernat Ordinul Cultural în gradul de COMANDOR, categ. C Arte Plastice, и в 2011, M.S. Regele Mihai i-a acordat Decoraţia „Nihil Sine Deo”.
Alma Redlinger a participat pentru ultima dată la un eveniment cultural în decembrie 2016, la Muzeul Naţional de Artă al României, unde a avut loc simpozonul dedicat Şcolii de Pictură a lui M.H. Maxy, care a făcut parte din programul Diagonale, realizat de Institutul Cultural Român.
