În prezenţa ambasadorilor României şi Israelului în Republica Cehă, precum şi a preşedintelui comunităţii evreieşti de la Praga şi a numeroşi invitaţi, a avut loc o expoziţie a pictoriţei românce Marilena Morariu.
Picturile, expuse într-una din cele mai frumoase sinagogi pragheze, Sinagoga Jubileului, au ca temă pietrele funerare din cimitire evreieşti aflate în zona în care s-a născut artista, unele din ele vechi de peste 200 де Ани. Am întrebat-o pe Marilena Morariu ce anume a determinat-o să picteze tocmai motive ale pietrelor de mormînt evreieşti?
M.M.: Am avut norocul să mă nasc în nordul Moldovei, zonă cu o comunitate evreiască destul de puternică, unde am copilărit, am locuit în aceeaşi curte cu prieteni care – o parte din ei au plecat în Israel, alţii au plecat spre lumi poate… să spunem, mai bune…
Întorcîndu-mă după cîţiva ani, am mers în cimitirul românesc din Hârlău, să pun flori la mormintele strămoşior mei. Nu am putut să nu trec alături, unde celălalt cimitir – evreiesc, părăsit, singur – aştepta venirea cuiva. Am pus cîte o piatră pe mormintele cunoscute şi n-am putut, ca artist, să nu observ frumuseţea motivelor plastice de pe acele pietre mortuare. Mi-am propus să mă întorc cu o hîrtie, cu un creion, cu un capăt de culoare şi
să-mi notez cîteva din acele minunate suprafeţe, să le redau cumva, să le dau viaţă, să le spun prietenilor mei că nu sînt singuri, că nu i-am uitat, că eu sînt aici şi îi aştept.
Cum de a ajuns expoziţia de picturi la Praga? cine a avut iniţiativa acestei expoziţii şi cine a sprijinit-o?
M.M.: M-am întîlnit cu Excelenţa sa, domnul ambasador Gheorghe Tinca, pentru a perfecta o expoziţie pe care o proiectasem demult şi care a fost şi la Centrul Ceh Бухарест: “Praga –Jurnal de Călătorie”, pe care am deschis-o pe 25 septembrie aici, în frumoasele saloane ale ambasadei noastre din Praga. Observînd printre peisajele mele unul care i-a atras atenţia – vechea sinagogă din Praga – mi-a spus: “Ce lucru frumos, ce lucru minunat! o să-mi invit prietenii dein Praga să vadă expoziţia”. Şi atunci i-am spus că pe mine de mult mă pasionează o altă temă şi chiar aş dori să o pun în valoare cumva, să circule, să fie văzută. Dumnealui a fost extraordinar de generos şi a făcut toate demersurile posibile pe lîngă prietenii dumnealui praghezi, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Praga şi alte persoane la fel de generoase care mi-au oferit acest spaţiu minunat.
Pe zidurile sinagogii, printre tablourile cu forme şi simboluri ale pietrelor tombale evreieşti – rozeta solară, funia împletită, pomul vieţii, scara vieţii, mîinile ridicate a binecuvîntare, leii care păzesc tablele legii, candelabrul cu şapte braţe (Menora) - au fost intercalate textele unor poezii în germană, Французский, engleză, scrise cu litere mari, negre, pe fond alb. Rostul lor ne-a fost explicat de Даниэль Попеску, de la Comisia Naţională a României pentru Unesco, unul din organizatorii expoziţiei:
D.P.: De data aceasta artista propune o expoziţie inedită, alăturînd imaginii plastice textul scris – poezia. Celor 31 de lucrări plastice, artista le alătură numele a cinci mari poeţi evrei, născuţi în România interbelică, nume de referinţă pentru literatura mondială. Marilena Morariu a ales din opera lor lucrări semnificative cunoscute în întreaga lume, care transpun în limbaj liric tradiţia poporului evreu în sec.XX. La fel ca opera lor, biografia celor cinci poeţi este dramatică şi reprezentativă: Benjamin Fondane a fost asasinat la 2 Октябрь 1944 în lagărul de la Auschwitz-Birchenau, Ilarie Voronca и Paul Celan s-au sinucis la sfîrşitul războiului nerezistînd urmărilor acestuia, Rose Auslaender и Alfred Kittner fiind supravieţuitori ai lagărului din Transnistria. Poemele celor cinci autori tratează atît tragedia poporului evreu, cît şi speranţa că din această suferinţă se va putea clădi o lume mai bună.
Выставка PRO MEMORIA Забота, după Praga, va putea fi văzută şi la Londra, New York şi Ierusalim, a fost concepută de Marilena Morariu
“ca o declaraţie de dragoste pentru poporul evreu, nutrind speranţa că războaiele încep în mintea oamenilor şi tot în mintea oamenilor trebuie construite fortăreţele păcii ”.
Potrivit cifrelor oficiale, dintre cei peste 850.000 de evrei care trăiau cîndva în România, se află acum numai cîteva mii. La ora actuală în România există peste 800 de cimitire evreieşti, dintre care 600 se află în localităţi în care nu mai trăieşte nici un evreu.
